Şi aşa am cârpit trecutul. . .

Trăim într-o societate care ar trebui să ofere posibilităţile, răspunsurile, alternativele, să pună întrebările, să tragă concluziile, să rezolve problemele. Avem tehnologia, avem inteligenţa, avem resursele. Cu toate astea, în loc să construim o lume mai puternică, mai fiabilă, am îmbrăcat în poleială lumea putredă pe care cu atata patos am combătut-o. Am machiat-o, am îmbrăcat-o în haine noi şi ne-am uitat la ea de data asta cu admiraţie, ca şi cum am fi uitat ce era de fapt. Tot ce-am făcut a fost să remodelăm, însă fără să vindecăm rănile. Am creat o minciună perfectă şi am căzut noi înşine în cuvintele mari care pluteau inert în jurul ei. Aşa că am început să vorbim despre libertate în timp ce oamenii erau asupriţi în jurul nostru, despre egalitate în timp ce negrii erau trataţi tot ca nişte animale, despre liberă exprimare în timp ce tinerii mureau încercând să-şi ceară drepturile.

În fapt, în loc să distrugem bolile care au ros lumea în trecut, am mai căpătat una nouă: nepăsarea. Am învăţat să ne hrănim cu iluzii, să judecăm lumea după imagine, să fim pasivi faţă de umilinţele şi suferinţa pe care le întâlnim la tot pasul. Ne-am mulţumit cu lucrurile prefabricate, cu soluţiile uşoare, cu relaţiile virtuale... Ne-am resemnat, ne-am lăsat seduşi ca de o căldură atrăgătoare care ne-a purtat din ce în ce mai mult în universul ei plăcut, comod, sigur. Asta ne face să nu ne diferenţiem cu nimic de nişte dependenţi comuni.

Ne administrăm doza zilnică de imunitate şi privim liniştiţi în continuare spectacolul...

Ca şi cum nimic nu s-ar fi intamplat...

Pentru ca se poate...

Sunt uimita de discutiile "celor mari" din Romania pe tema "Gardurile ce inconjoara Palatul Parlamentului"...Am auzit cum ca Ministrul Turismului,Elena Udrea,ar dori inlaturarea acestora si folosirea Palatului Parlamentului ca obiectiv turistic...Trebuie sa va spun ca acum un an am plecat din tara,si am ajuns in Canada,mai exact la Montreal.Si bineinteles ca am vizitat ceea ce am putut,si cat mi-a permis timpul...Unul dintre obiectivele turistice a fost orasul Quebec,capitala provinciei cu acelasi nume,unde,printre altele,am vizitat si cladirea Parlamentului...Accesul in Parlament,ca vizitator,se face pe baza actului de identitate,fara plata,in orice zi,dar la anumite ore(cand este prezent un ghid,care iti poate vorbi in engleza sau franceza) si poti surprinde chiar sedinte...singura conditie este sa nu deranjezi ...De asemenea se pot face fotografii...Dovada sunt fotografiile prezente in post...

Imi doresc ca peste cativa ani sa pot vizita Casa Poporului...care momentan nu e a poporului(informatiile pe care le detin privind vizitarea acesteia ma sperie...o singura zi pe an,cu o taxa de 50 RON...)

Pur si sincer

Dragostea...sentimentul pur si sincer...oare mai stim ce inseamna?
Am vazut si eu cazuri ale unor fete care,crezand ca iubesc enorm de mult niste baieti,se apuca sa caute prin reviste,pe internet,in toate sursele posibile,trucuri despre "cum sa-l faci sa se indragosteasca de tine"...sincer,eu nu sunt de acord cu asta...crezi ca il iubesti(desi cred ca e mai mult o obsesie sau un moft,pentru ca dragostea nu trebuie sa fie egoista...sa zica,"ori e al meu,ori e al nimanui")...si te apuci sa cauti,si sa cauti,si ce gasesti?Experientele altora,pentru ca fiecare iubeste in felul lui,insa un lucru e clar:dragostea nu se impune,nu ii poti spune unei persoane sa te iubeasca...Poti sa aplici aceste tehnici ca sa il seduci...si sa se simta atras de tine,ca apoi,poate,sa se indragosteasca de tine...Dar de ce sa nu lasi libera dragostea?Sa vina la tine cand nu te astepti,si sa te aprecieze pentru ceea ce esti cu adevarat,pentru ceea ce simti cu adevarat...

Din punctul meu de vedere,iubirea nu trebuie sa fie o povara,ci fericire,o aripa inalta si pura care sa bata deasuprea curgerii zilelor noastre,sa le sporeasca oxigenul vietii,sa ne traga mereu in sus...
Nu sunt eu cea mai "experimentata" in materie de dragoste,dar stiu ca la fiecare varsta iubesti in alt fel,si vezi lucrurile din alta perspectiva...Dar asa cum spuneam intr-un post anterior,"dragostea e mereu rabdatoare si blanda,nu este mandra si nici laudaroasa,nu este grosolana sau egoista.Nu se supara si nu se razbuna.Nu ia nicio placere din viata omului,dar straluceste in adevar.E mereu pregatita sa scuze,sa aiba incredere,sa spere si sa indure,orice s-ar intampla"

Apa intre ape...

Citeam pe blogul lui Anne(http://annein.blogspot.com) un post referitor la interzicerea apei imbuteliate...eu am facut un mic studiu si niste analize pe 4 tipuri de apa pentru un concurs...
Apele analizate au fost de izvor,imbuteliata plata,imbuteliata carbogazificata si de la robinet...Si am descoperit ca apele imbuteliate nu sunt chiar asa cum credeam,adica datele pe care producatorii le scriu pe eticheta nu sunt mereu in concordanta cu apa continuta de ambalaj,si asta pentru ca analizele sunt facute la un interval destul de mare iar apa imbuteliata nu era trecuta prin niciun proces de purificare...
Chimic vorbind studiile au aratat ca sarurile continute au concentratii bune in cazul apei potabile,insa apa imbuteliata a avut valoare foarte apropiata de valoarea maxima;substantele organice au avut valori foarte bune,insa turbiditatea apei imbuteliate a depasit limita maxim admisa,datorita faptului ca apa imbuteliata este naturala si nu este trecuta prin niciun proces de purificare.De asemenea,valoarea pH-ului,in cazul apei imbuteliate a fost foarte mica,valoare neacceptata in cazul apei potabile.Alte studii au aratat faptul ca aciditatea apei este influentata de ambalaj,in cazul apei in ambalaj tip PET valoarea pH-ului scazand.

Ceea ce va recomand este sa fiti atenti ce apa consumati....sa va uitati atent pe ambalaj si sa alegeti apa cu pH-ul ridicat,si sarurile(de obicei sunt trecute ca fiind Ca sau Na) sa aiba valoare mica...
Desi pentru unele statii de purificare a apei strictetea e la ea acasa,si apa este in parametri normali(adica e buna de baut)...in cazul statiei care aprovizioneaza orasul meu nu se intampla asta,si acesta este motivul pentru care beau apa imbuteliata...

Autoportret într-o oglindă spartă

Protocolul impune o introducere cu scop de familiarizare şi formare de opinii. Eu propun un început de descoperire.

Nu pretind un interes aparte. Sunt doar un om din mulţime, un actor figurant care descoperă scenariul pe măsură ce-l joacă, o parte dintr-o poveste deja spusă. Nu tânjesc după infinit pentru că e ceea ce purtăm în noi de când ne-am născut, nu caut frumuseţea în forme goale, nici în complimente false, nu judec oamenii după ce spun, ci după ce fac, port pe chip atât dulceaţa fericirii, cât şi ridurile tristeţii. Cred în speranţă înainte de toate pentru că e motorul vieţii, e ceea ce l-a facut pe om să realizeze imposibilul, să ridice piramide şi să privească înspre viitor cu încredere şi nu cu teamă, l-a făcut să continue când toţi ceilalţi au cedat, să caute răspunsurile chiar dacă se lupta cu morile de vânt. Pentru asta omul e sublim...Defectele sale sunt decât o completare infimă a multiplelor sale calităţi. Pentru afirmaţia asta scepticii s-ar putea apuca să arunce cu pietrele logicii lor de nestrămutat în gândirea mea, dar îmi asum riscul.

Sunt doar un om din mulţime, un actor figurant care descoperă scenariul pe măsură ce-l joacă.

Aş putea fi oricine...

Printre noi

Un post scurt,prin care va anunt ca de astazi,Nasturash o sa faca parte din echipa Printre ganduri...Bine ai venit Nasturash!

Fara acreditare...mai bine

"In loc sa pregatim mecanici auto, tinichigii si ospatari, ne facem filosofi"...asta spunea domnul presedinte al Romaniei...Adevarul este ca de ceva timp toata lumea are facultate...si nu numai una...Insa,daca intrebam absolventii unor facultati de cate ori s-au dus la cursuri,sau ce au invatat ei acolo,o sa gaseasca rapid o scuza prin care sa ne spuna ca nu merg prea des si nu stiu prea multe...De ce?...pentru ca la noi,totul se rezolva cu bani...E normal sa fim inconjurati de prosti cu diploma,de inculti absolventi de facultati din moment ce pentru a deveni student si absolvent al unei facultati trebuie doar sa platesti.Acum ceva timp,la Cronica Carcotasilor,Codrut Keghes a.k.a Dezbracatu' lua interviu unor manechine care aveau rolul de a imbunatati starea de spirit a vizitatorilor unei expozitii de motociclete...Le-a intrebat la ce facultate sunt si ce vor sa devina.Raspuns:"La facultatea de DREPT,urmand sa fie avocat,notar sau procuror"...nu am nimic cu modelele,insa ma indoiesc ca domnisoarele prezentate se duceau zi de zi la cursuri si erau la o facultate de stat...
Sunt putini cei care merg la Facultatile de Stat...in curand o sa se desfiinteze si acestea,pentru ca e normal ca un profesor care se chinuie sa invete un student care merge zi de zi la cursuri sa se indrepte catre o facultate particulara,omul isi primeste banii,nu ii dau studentii batai de cap,totul e ok(exista si cazuri de profesori care sunt dedicati intru totul meseriei si nu se lasa convinsi de bani)...Am suficiente exemple de inculti,care nu stiu sa lege doua cuvinte care au diploma de absolvire a unei facultati.
Doamne Ajuta!Cineva s-a gandit ca e mai bine sa dezacrediteze unele facultati care au atatia absolventi anual,absolventi care nu stiu nimic...
In ceea ce priveste declaratia domnului Basescu,m-am saturat sa merg la restaurant si sa nu fiu servita asa cu trebuie si sa fiu intrebata daca am terminat de mancat din moment ce am aranjat tacamurile in pozitia care arata asta...asa ca ar fi bine sa se reinfiinteze scolile de ospatari ...

Ca de fiecare data...

Pff...Aseara am vazut a nu stiu cata oara A walk to remember...un alt film bazat pe romanul lui Nicholas Sparks...deja am invatat replicile insa tot nu m-am putut abtine...tot mi-au dat lacrimile...Stiu...e filmul preferat al multora...si mie imi place...povestea celor doi este atat de frumoasa...insa trista pentru ca dureaza putin,nu se continua pana la "adanci batranesti" asa cum se intampla de obicei...Si demonstreaza ca simplitatea poate invinge bariera de gheata formata in jurul unui baiat dorit de toate fetele,apreciat de toti...Landon-baiatul ideal se indragosteste de Jamie-fata simpla...si ajunge sa se schimbe,sa se maturizeze,sa o iubeasca atat de tare,sa o protejeze,sa-i indeplineasca toate dorintele,sa o ingrijeasca atunci cand ea mai avea putin de trait,si apoi sa ii indeplineasca dorinta cu numarul "1"...sa se casatoreasca cu ea...Dupa moartea lui Jamie,dragostea lor domneste...pentru ca "Dragostea e ca vantul,nu o poti vedea,dar o poti simti,e mereu rabdatoare si blanda,nu este mandra si nici laudaroasa,nu este grosolana sau egoista.Nu se supara si nu se razbuna.Nu ia nicio placere din viata omului,dar straluceste in adevar.E mereu pregatita sa scuze,sa aiba incredere,sa spere si sa indure,orice s-ar intampla"

Hartii si semnaturi

Nu stiu voi dar eu sunt satula de atatea semnaturi si de hartii...Ieri mi-am depus dosarul la scoala,si bineinteles ca a trebuit sa semneze si unul dintre parinti...pentru ce?...eu am studiat prima limba franceza si a doua limba engleza,insa numai cu acordul unuia dintre parinti eu pot studia aceste limbi in ordine schimbata...pentru asta a trebuit sa semneze mama mea cererea pentru inscrierea la scoala...

Daca privesc putin in urma realizez ca:
-pentru obtinerea pasaportului am avut nevoie de declaratie notariala,din partea ambilor parinti ca sunt de acord sa imi elibereze pasaport;
-cand mi-am eliberat cartea de identitate,desi mama mea a fost sa depuna cererea pentru eliberarea acesteia,a trebuit sa umble pe la primarie,sa ia dovezi ca suntem cu toate taxele la zi,apoi la notariat,sa dea declaratie ca ma ia in spatiu;
-cand am obtinut viza sa plec din tara,m-au luat la intrebari de ce pe cartea mea de identitate este trecut un singur prenume al mamei[n-au avut spatiu,saracii de ei,cred ca au realizat asta noile carti de identitate nu o sa mai contina numele parintilor]
-ieri mama mea a fost sa elibereze pasapoarte pentru niste copii,si juristul de acolo nu le-a acordat pasaport unora dintre ei pentru ca certificatele lor de nastere erau degradate,si acum mama trebuie sa schimbe acele acte de identitate...

Sunt satula de atata birocratie...ca sa faci un lucru banal trebuie sa alergi de nebun si sa stai la tot felul de cozi interminabile...Mda..citandu-l pe Mircea Badea "Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"...

Adevaratul sens...

Cu siguranta aveti cunoscuti...insa...cate femei dintre cele pe care le cunoasteti nu se considera a fi "Dive"...
La fiecare colt de strada...Dive...pe holurile scolii...Dive...La TV...Dive...In Presa...Dive...Am ajuns oare la un punct atat de inalt al divinitatii?In care majoritatea femeilor sunt dive?...Sincer...Nu cred,acestea sunt doar niste persoane care,dupa parerea mea,"sufera de ele",asa cum spunea cineva...
Aseara am vazut-o pe Maia Morgenstern intr-o emisiune si dadea urmatoarea definitie pentru cuvantul diva:"Cuvantul diva,in toate limbile,si in Romania,asa cum se stie,asa cum se cuvine sa insemne,este o persoana,cred ca de genul feminin,din domeniul artistic,ce intruneste sufragiile publicului,ce a dovedit si dovedeste calitati deosebite,le dovedeste si se mentine la un anumit standard,nu foc de paie,nu gogoasa umflata,si o persoana din orice domeniu,artistic vorbind,care nu da cu piciorul existentei sale artistice,care nu isi bate joc de realizarile,de succesul,de stacheta pe care si-a pus-o singura...este diva,divina,zeita"...Mi-a placut aceasta definitie,care vine din partea unui artist foarte important,dar pe care nu il vezi in toate ziarele,la toate posturile de televiziune,prin diverse scandaluri,ci pe scena,la teatru,in filme,sau in parc cu copiii sai,asa cum spunea...de ce? pentru ca nu isi bate joc de realizarile sale,se mentine...Aceasta este o diva cu adevarat...
Imi cer scuze celor care se cred dive si nu se incadreaza in aceasta definitie...poate ca ar trebui sa va ganditi mai bine atunci cand va uitati in oglinda si va spuneti "sunt o diva"...

Vreau sa traiesc in trecut...

Nu e vorba de trecutul meu...Tot citesc si citesc carti in care actiunea se desfasura undeva la inceputul secolului trecut...si cu fiecare carte citita raman mai impresionata de viata de atunci...
Unul dintre cele mai importante motive este faptul ca pe atunci nu se fuma ca acum...Domnii fumau tigarete sau pipe,insa nu constant,doar la evenimente importante,faptul acesta demonstrand masculinitatea,clasa si locul in ierarhia clasei sociale...O femeie admira un barbat care fuma...era atrasa de acesta pentru ca stia ce demonstra acest fapt...
Acum,insa,toata lumea fumeaza...se fumeaza extrem de mult,si din motive de genul"ma relaxeaza"[e adevarat ca induce o stare de relaxare,la fel ca si alcoolul,dar cred ca te poti controla si singur,de asta esti stapanul corpului tau],"e cool sa fumezi",pentru ca prietenii te privesc altfel...Tot mai multi tineri fumeaza de la varste tot mai fragede...tocmai am citit un articol cu un baietel din China de 2 ani si jumatate care poate fi considerat cel mai tanar fumator.Motivul?S-a nascut bolnav de hernie si neputand fi supus unei interventii chirurgicale,tatal sau i-a dat copilului pe cand el avea 18 luni o tigare pe care sa o fumeze in incercarea de a-i atenua durerea.Acum copilul a crescut,a ajuns la varsta de 2 ani si jumatate si fumeaza un pachet de tigari pe zi si nu se gandeşte sa se lase de acest obicei. De fiecare data
cand vede pe cineva fumand, el cere o tigara, iar daca este refuzat devine agitat si chiar furios...Tot omenirea e de vina...

Romania de astazi

Urmaream zilele trecute emisiunea lui Cristi Brancu in care a fost invitata Oana Roman...La un moment dat,Oana vorbea despre televiziunea romaneasca si despre faptul ca ea la televizor se mai uita doar la CNN si EuroNews...Spunea ca ii este sila,e scarbita de tot ceea ce inseamna mass media...Din punctul meu de vedere a descris exact ceea ce simt si eu...Cand vad ca la TV exista tot felul de emisiuni cu personaje cat se poate de cunoscute din anumite puncte de vedere...care se cearta,se scuipa,se injura si chiar se bat...te gandesti...unde am ajuns?...si daca stam putin si analizam,concluzionam ca de fapt e vina noastra...da...e vina noastra[si cand zic noi ma refer la popor,fiindca stiu ca sunt multe persoane care nu urmaresc asemenea emisiuni printre care ma numar si eu]...fiindca noi suntem cei care ne uitam la asemenea emisiuni,creste audienta cu astfel de subiecte si bineinteles ca si numarul personajelor si al emisiunilor in care sunt prezente acestea creste...Pana si politicienii se cearta prin emisiuni...Asta e la TV acum...

Despre mine

Ca un prim post am hotarat sa fac o scurta introducere in lumea mea..prin aceasta leapsa pe care vad ca o folosesc tot mai multi...

• daca eram o luna as fi fost martie,cand natura se trezeste la viata sau decembrie[luna cadourilor]
• daca eram o zi a saptamanii as fi fost miercuri...pentru ca odata ajunsa saptamana la ziua de miercuri,parca lucrurile se desfasoara altfel...
• daca eram o parte a zilei as fi fost o seara...sa admir luna pe cerul instelat in adierea subtila a vantului cald...
• daca eram un animal marin as fi fost probabil un delfin,fiindca impletind inocenta si inteligenta a iesit acest minunat animalut...
• daca eram o directie as fi fost inainte,pentru ca indiferent de ce ai in spate,consider ca trebuie sa iesi cu capul sus si sa mergi inainte...
• daca eram o virtute as fi fost sinceritatea...pentru ca sunt sincera de cele mai multe ori,desi sinceritatea se poate transforma intr-o slabiciune..
• daca eram o planeta as fi fost Pamantul...planeta cea mai diversificata...
• daca eram un lichid as fi fost apa...desi simpla este cea care poate fi asemanata cu un computer,datorita capacitatii ei de retinere...
• daca eram o piatra as fi un diamant[nu sunt materialista..nici pe departe] ma impresioneaza taria aceasteia si totusi cata sensibilitatea poate exprima...
• daca eram o planta as fi fost un trandafir...e floarea mea preferata si ma reprezinta in zodiacul floral...e o planta puternica si totodata sensibila..
• daca eram un tip de vreme as fi fost vremea unui inceput de primavara..atunci cand totul se trezeste la viata...
• daca eram un instrument muzical as fi fost un pian...dintotdeauna mi-a placut acest instrument desi nu am avut sansa sa invat sa-l manuiesc foarte bine...
• daca eram o emotie as fi fost sentimentul implinirii..atat pe plan sentimental cat si profesioanal,pentru ca dupa parerea mea sunt diferite simtirile
• daca eram un sunet as fi fost niste clape[se vede ca nu sunt cunoscatoare]
• daca eram un cantec as fi fost un negativ compus pentru o prietena,unde vioara predomina
• daca eram un film as fi fost "An Officer and an gentleman"...am amintiri foarte frumoase in legatura cu acesta...
• daca eram un serial as fi fost "Amarte es mi pacado"...e o telenovela de fapt,insa am auzit de ea si desi nu am urmarit-o foarte des,povestea in sine m-a impresionat...
• daca eram o carte as fi fost "Invitatia la vals" de Mihail Drumes sau "Orasul cu salcami"a lui Mihail Sebastian...
• daca eram un personaj de fictiune as fi fost Rogue din X-man...nu ma pasioneaza fantasticul insa pe ea mi-o amintesc de pe vremea cand inca ma uitam la desenele animate...
• daca eram un fel de mancare as fi sushi...nu mananc foarte des dar mi-a placut...sau o salata de vara cum numai eu stiu sa fac...
• daca eram un oras as fi fost Atena
• daca eram un gust as fi fost cel al ciocolatei cu cereale[Milka]
• daca eram o aroma as fi fost scortisoara..dulce si intepator...
• daca eram o culoare as fi fost verde...linistitor si stimulator al inteligentei,dupa parerea unor specialisti
• daca eram un material as fi fost matasea...
• daca eram un cuvant as fi fost "inteligenta"
• daca eram o parte a corpului as fi fost ochii
• daca eram expresie a fetei as fi fost o privire sau un zambet sincer
• daca eram o materie de scoala as fi fost logica
• daca eram un personaj de desene animate as fi fost Rogue...m-a impresionat fata asta
• daca eram o forma un triunghi echilateral...omul echilibrat sau semnificatia grecilor antici Minte,trup si spirit
• daca eram un numar as fi fost 12...nu stiu de ce...
• daca eram o masina as fi fost un Volvo...orice model...
• daca eram o haina as fi fost o rochie neagra...feminitate si putere