Doi...

"-Cât de mult mai este până mâine...
-O noapte doar...
-Ce noapte lungă până mâine...
-Cu fiecare clipă ce trece suntem mai aproape de mâine...
-Dar toate clipele la un loc tot o noapte fac.O noapte în care tu vei fi departe de mine.
-Crezi că în toate nopţile de-acum înainte vei fi cu mine?
-Nu.Dar vor fi nopţi în care voi dori să fiu cu tine.Şi voi dori atât de mult să fiu cu tine,încât acele nopţi vor semăna cu cele petrecute cu tine.
-Dar n-am să fiu în braţele tale.
-Vei fi in schimb,în clipa următoare...şi ai fost şi în clipa de dinainte...E ca şi cum ai fi tot timpul în braţele mele...
-N-am să fiu să-ţi alung nălucile.
-Dacă vei fi lângă mine,nălucile au să fugă...Iar somnul meu va fi liniştit ca al unui prunc nevinovat.
-Dar tu ai să fii lânga mine,nu-i aşa?
-Ei, asta e mai greu,am rupt vraja.
-Mi-e teamă şi mie că va fi greu.
-Să încercăm!
-Ce?
-Să ne găsim.
-Când?Pentru că tu ai să pleci din nou.
-Plec pentru a reveni.
-Sau revii pentru a pleca.
-Vezi,totul e relativ.Mai cu seamă viaţa.
-Atunci noapte bună.
-Noapte bună dragul meu..."